Harta minții

Harta mentală este o tehnică utilă pentru generarea de idei și explorarea metodelor care vă ajută să puneți sub semnul întrebării și să analizați orice subiect:

• https://en.wikipedia.org/wiki/Mind_map

Mind mapping este o tehnică care vă ajută să notați ideile pe hârtie cu restricții minime, permițând gândurilor și creativității să curgă liber. Aceasta încurajează exprimarea de sine și dezvoltarea de idei noi.

De asemenea, susține analiza critică și reflecția, oferind distanță mentală și încurajând o mentalitate critică. De exemplu, dacă cineva propune o idee, notarea acesteia într-o hartă mentală pe o pagină de schiță vă poate ajuta să o examinați și să o evaluați în mod independent; aproape ca și cum ați discuta-o cu altcineva.

Poate implica, de asemenea, identificarea limitărilor pentru dezvoltarea unei idei; în esență, identificarea „riscurilor” din spatele acesteia. În domeniul IT și al managementului, acest proces este cunoscut sub numele de gestionarea riscurilor. Obiectivul este de a descoperi riscurile și limitările asociate ideilor și proiectelor din jurul tău.

Dezavantajul potențial al utilizării hărților mentale este uneori discutat în contextul școlii de filosofie carteziană, condusă de celebrul filosof René Descartes.

Metoda carteziană are o viziune foarte pragmatică. Scopul său este de a măsura și identifica elementele realității pentru a crea un fel de cartografie a oricărui lucru; similară unui dicționar. Această abordare urmărește să definească și să clasifice lumea în detaliu.

Cu toate acestea, abordarea carteziană a fost criticată pentru riscul de a simplifica excesiv ideile complexe. Nu totul poate fi măsurat sau definit atât de clar. Pentru a ilustra acest lucru, este ca și cum am încerca să rezumăm universul în doar câteva idei; o sarcină imposibilă, deoarece universul este mult mai complex. Totuși, în anumite contexte, abordarea carteziană poate fi utilă, permițându-ne să creăm, să studiem sau să explicăm concepte care altfel ar fi dificil de înțeles.

Găsirea de idei prin discuții cu alte persoane

O altă modalitate de a genera idei este discutarea cu altcineva sau chiar cu un grup. Așa cum a remarcat prolificul scriitor francez Jacques Attali, „Poți găsi idei discutând cu alții”. De exemplu, faptul că nu pregătești un discurs înainte de un eveniment sau o conferință și improvizezi în schimb poate ajuta ideile să apară spontan. Vorbind fără un scenariu, mintea se eliberează și permite noilor idei să apară în mod natural. Jacques Attali a fost invitat la radio France Culture pentru diferite evenimente și emisiuni radio: (Link), (Link), (Link).

Plimbări filosofice

Unii filosofi au încurajat, de asemenea, mersul pe jos ca o modalitate bună de a se angaja în filosofie.

Platon, celebrul filosof grec, recomanda mersul pe jos ca mijloc de susținere a gândirii filosofice, permițând atât corpului, cât și minții să fie în mișcare. Când corpul este în mișcare, mintea poate funcționa mai liber, facilitând dezbaterea și reflecția.

Mult mai târziu, filosoful Immanuel Kant era cunoscut și pentru plimbările sale zilnice, pe care le făcea întotdeauna la aceeași oră și pe același traseu.