Muzică:

Muzica există nu numai pe planeta noastră, ci și în întregul univers, urmând legile fundamentale ale naturii.

Pe Pământ, putem observa delfinii și balenele folosind ultrasunete pentru a comunica în limbile lor unice. În mod similar, limbile umane, dintre care există multe, se bazează, de asemenea, la nivel global pe sunet. Aceste sunete, definite prin ton și intensitate, ne permit să ne exprimăm și să ne înțelegem reciproc prin vorbire și conversație.

Compozițiile muzicale includ adesea un element numit armonie, care contribuie la crearea unei melodii mai accesibile și mai plăcute de ascultat. La fel cum frumusețea într-o pictură poate fi plăcută ochiului, armonia este plăcută urechii. Poate fi comparată chiar cu șirul Fibonacci, dar în loc de frumusețe vizuală, ea reflectă frumusețea auditivă.

Cu toate acestea, prea multă armonie poate fi uneori percepută ca repetitivă sau chiar plictisitoare. Acest lucru evidențiază complexitatea creației muzicale și diversitatea gusturilor muzicale, care variază în funcție de culturi, medii și obiceiuri personale.

Muzica este adesea comparabilă cu scrisul; ea reflectă personalitatea noastră și ne ajută să exprimăm ceea ce vrem să spunem. La fel ca vorbirea, muzica permite oamenilor să comunice între ei, indiferent de mediul din care provin și de cultura pe care o au. Aceasta este baza terapiei prin muzică, care poate sprijini comunicarea pentru cei care au dificultăți de vorbire sau de exprimare.

Muzica poate funcționa ca un limbaj universal, permițându-ne să împărtășim și să schimbăm idei între culturi. Poate fi ascultată, cântată, înregistrată, dansată sau pur și simplu savurată. La nivel fizic, muzica este produsă de obiecte, de obicei instrumente sau vocea umană, care generează unde sonore în aer. Este un fenomen atmosferic, la fel ca scrisul sau gătitul, care există în jurul nostru și poate fi împărtășit colectiv.

Ascultarea muzicii te ajută să te simți mai bine din punct de vedere mental; în general, te ajută să eviți starea de tristețe. „Muzica temperează sălbăticia” este o expresie atribuită lui Platon din Grecia Antică, care reflectă limbajul universal al muzicii, care a transcens istoria de la începuturile umanității până în prezent.

Știați, apropo, că muzica clasică este unul dintre cele mai bogate genuri muzicale în ceea ce privește complexitatea? Acest lucru se datorează în parte numărului de instrumente pe care le puteți auzi adesea într-o piesă, dar și varietății și variațiilor conținute într-o singură compoziție.

Probabil acesta este motivul pentru care poți asculta o piesă clasică toată viața fără să te plictisești vreodată de ea.

La Viena, în Austria, în fiecare an, în dimineața zilei de 1 ianuarie (în jurul orei 09-10 CET), are loc celebrul Concert de Anul Nou.

În fiecare an, un nou dirijor, un maestru renumit, preia conducerea Orchestrei Filarmonice din Viena.

Este o ocazie minunată pentru a marca atât sfârșitul, cât și începutul anului, reunind oameni din întreaga lume pentru a se bucura de muzică. Concertul este transmis la nivel internațional și ajunge la milioane de telespectatori.

Muzica, la fel ca tendințele actuale, este și ea o artă în continuă mișcare.

Cu toții trăim momente în viață în care ne simțim deconectați de tendințele actuale. Se spune adesea că „tendințele sunt ciclice”. Uneori, este suficient să începem să ascultăm din nou radioul pentru a redescoperi artiștii preferați, a crea un nou „Top 10” și chiar a partaja playlisturi, la fel ca mixtape-urile pe care le schimbam cu prietenii în trecut.

Muzica este, de asemenea, o lume în sine, cu propria enciclopedie și istorie. Ea constituie o vastă sursă de informații culturale despre artiști, genuri și evoluții, asemănătoare unui arbore genealogic care urmărește dezvoltarea și influența reciprocă a stilurilor muzicale de-a lungul diferitelor perioade ale istoriei umane.

După cum observă cercetătorii: „Nu există metode complet fiabile pentru a determina cronologia exactă a instrumentelor muzicale în diferite culturi.”

Interesant este faptul că evoluția instrumentelor muzicale arată atât o creștere, cât și o scădere a complexității în timp. De exemplu, flautele confecționate din os, unele dintre cele mai vechi instrumente cunoscute, au fost descoperite datând din perioada neandertaliană, între 43.000 și 67.000 de ani în urmă.

Majoritatea instrumentelor timpurii erau destul de primitive. Unul dintre primele instrumente complexe dezvoltate de oameni a fost orga, care a apărut în jurul secolului al III-lea î.Hr. Poate de aceea o numim „orgă”, devenind ulterior un element central al tradițiilor muzicale din biserici. (Link)